Surprinzătoarele origini ale unor expresii românești

Pastila de vorbă #7

words

Când vine vorba despre expresii, românul pare să fi fost foarte creativ. Așa se face că au intrat în limbajul uzual jocuri de cuvinte sau expresii cu înțelesuri ascunse care îmbogățesc limba română și o fac mai colorată, în sensul bun al cuvântului. Din păcate, în ultimul timp, abundența de cuvinte din limba engleză intrate în limbajul uzual fac ca expresiile neoașe să fie tot mai puțin folosite, iar înțelesul unora dintre ele să fie complet necunoscut unor (tot mai) largi categorii de public.

Pentru iubitorii de povești despre cuvinte, iată câteva expresii românești și surprinzătoarele lor origini:

1. A sări ca prostul din baie se folosește atunci când vrem să spunem despre cineva că este cam naiv. Se pare că expresia vine de la o întâmplare din fața băii comunale Grivița. Un individ, pus pe glume, a strigat că vine un cutremur. Nimeni dintre cei aflați în incinta băii nu l-a băgat în seamă, cu excepția unui bărbat care a ieșit speriat din clădire, în pielea goală. Pentru că cei din jur s-au amuzat copios pe seama lui, a sărit să-l ia la bătaie pe glumeț, care i-a dat o replică rămasă celebră: „Ce să-ţi fac, dacă ai sărit ca prostul din baie!”

2. Acarul Păun este o expresie care înseamnă ţap ispăşitor. Expresia provine de la Ion Păun, acar într-o gară din județul Buzău, unde, în 4 iulie 1923, s-au ciocnit două trenuri, în urma accidentului pierzându-și viața 66 de persoane, alte 105 fiind rănite. Deși responsabilitatea pentru producerea accidentului le revenea șefilor gării, ancheta a scos la iveală că acarul Păun ar fost scos vinovat de producerea accidentului. De unde expresia “acarul Păun“.

3. Vorbe de clacă este o expresie folosită atunci când ne referim la cineva care vorbeşte inutil sau neserios. Claca era o mică adunare care avea loc, pe vremuri, între săteni, care se adunau și se ajutau la muncă, timp în care își povesteau tot felul de bărfe din sat.

4. Colac peste pupăză este o expresie care se referă la un necaz mare, care vine după alte griji. Expresia este legată, la bază, de două evenimente majore din viața unui om: nunta şi moartea. În popor, “pupăza” este o pâine folosită în timpul ceremonialului de nuntă, iar colacul este o ofrandă adusă la înmormântări şi parastase. Orice nuntă înseamnă nu doar ospăț și veselie, dar și multă muncă și multe griji. Nici n-am scăpat bine de aceste griji și vine peste noi un necaz mare, neașteptat, atunci spunem, cu mare supărare: colac peste pupăză!

5. Răcit cobză

Corzile mai groase ale cobzei sunt acordate cu o octavă mai jos decât cele subţiri și produc sunete grave, puternice, când sunt ciupite cu pana de gâscă sau “călcate” cu toate degetele mâinii. Cu aceste sunete au fost asemănate zgomotele scoase de persoanele răcite. De aici și expresia răcit cobză.

6. Țara lui Papură Vodă

Ştefăniţă Vodă sau Ștefan al IV-lea (1659-1661), fiul lui Vasile Lupu, a fost urcat pe tronul Moldovei la 16 ani, prin intervenţiile tatălui său. Tânărul voievod era ager la minte, a dezvoltat comerţul şi economia şi i-a scutit pe ţărani de biruri grele. Din păcate, o secetă cumplită s-a abătut asupra țării, iar populaţia ajunsese să se hrănească cu papură uscată măcinată în loc de pâine. Astfel încât Ştefăniţă Vodă a rămas în istorie sub numele de Papură Vodă iar țara lui Papură-Vodă o țară a nimănui, țară fără stăpân unde legile nu mai există sau sunt încălcate.